dârdâí

dîrdîí (-iésc, -ít), vb. – 1. A tremura. – 2. A vibra. – 3. A bombăni, a bodogăni. – 4. A pălăvrăgi, a bîrfi. – Mr. dărdărire, „a pălăvrăgi”, megl. dărdăres „taifas”. Creație expresivă, cf. bîr, și armen. drduem „a scutura”. Sensurile 2 și 3 par a indica o influență a tc. dirdir „vorbăreț, guraliv”, cf. ngr. δyρδyρ „guraliv”; bg. durdorĭa „a pălăvrăgi” (› mr., megl.). – Der. dîrdală, s.m. (Mold., slobod la gură); dîrdîială, s.f. (tremur, tremurici); dîrdîiș, s.n. (pistă pentru sănii), cf. derdeluș. De la cuvîntul tc. semnalat pare a proveni dardăr, s.n. (joc de cărți). Aceleiași rădăcini expresive îi aparține dîrlîi, vb. (a fredona), cf. bg. dărlĭa se „a certa” (Candrea), cu der. dîrlui, s.n. (Trans., tub de fluier; corn din coajă de trestie); dîrlu, s.n. (băț cu care se curăță hornul); dîrloi, s.n. (Mold., flaut).
DÂRDÂÍ , dấrdâi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ființe) A tremura de frig, de frică etc. ♦ (Despre dinți) A clănțăni de frig, de frică 2. (Despre pământ, ferestre etc.) A se cutremura, a se clătina, a dudui. 3. Fig. (Rar; despre oameni) A trăncăni, a flecări. [Var.: (reg.) dârdăí vb. IV.] – Onomatopee.


Pai daca e onomatopee o aveau si ai de demult:

Proto-IE: *dArd-

Meaning: to make a noise, to shout

Old Indian: dardura- m. `frog; flute', dardara- m. 'a k. of drum (L.)'

Old Greek: dárda = mélissa (Hsch.)

Slavic: *dъrdorētī etc.

Baltic: *dard-ē̂-, *dir̂d-ē̂-, -ī̂- (1) vb., *dar̂d-a- (1) c., *dar̂d-ē̂- (1) vb.

Celtic: Ir deirdrethar `tobt', dord `Bass', fo-dord `Brummen, Murren' Bass', an-dord `helle Stimme, Lied'; dordaim `brülle'; Cymr dordd `sonitus, strepitus'

Russ. meaning: шуметь, кричать

Vezi ca noi avem si varianta de "fluier"... cum e in Old Indian mai sus.

zárvă (-ve), s.f. – 1. Gălăgie, larmă. – 2. Ceartă, gîlceavă. Sl. zarŭvati, de la rŭvati „a lupta” (Miklosich, Lexicon, 807; Cihac, II, 470; Conev 95), cf. slov. zrvati. – Der. zărvăi (var. zărvui), vb. (a face zgomot); zărvi, vb. (a lupta), înv.; zărghit, adj. (țicnit), în Mold., pare să fie o pronunțare locală a lui zărvit (Tiktin); dar această explicație nu este foarte convingătoare.


Ipoteza:
Poate ca e legat tot de sensul de sunet- to make a noise: dar+dar (repetitie, intarire: de-a dura...:

DERDELÚȘ ~uri n. Loc în pantă unde se dau copiii cu săniuța; săniuș. /Orig. nec.=de'a dura pe 
 deal??)

au si englezii : etymonline: dodder
-1610s, perhaps from M.E. daderen "to quake, tremble" (late 15c.), apparently frequentative of dialectal dade, on a form similar to totter, patter. Related: Doddering.