Pleosc!

No, aveam de gand sa fac o compilatie de ploaie, pleosc, plange, fleasca...
dar incep catinel catinel:
fleáșc interj. – Exprimă zgomotul produs de lovirea unui corp cu un obiect moale sau fără consistență. Creație expresivă, cf. fleci, pleosc. – Der. fleașcă, s.f. (palmă, lovitură; obiect, moale, cu consistența unui terci; prost, tont); fleșcăi (var. fleoșcăi, fleoșni), vb. (a clefăi prin noroi; a se înmuia; a deveni moale, a fi prea copt, a se strica); fleșcăială, s.f. (rar, palmă; noroi, glod, mocirlă); fleșcăraie, s.f. (noroi); fleștenic (var. fleștenog), s.n. (cîrpă), cf. Iordan, BF, II, 176; fleșteri, vb. (Trans., a se veșteji); fleștură, s.f. (femeie de moravuri ușoare); foloștină, s.f. (tescovină; fulg de zăpadă; puf); feleștioc (var. folostioc, feleșteu), s.n. (cîrpă folosită la ungerea roților carului), cf. Drăganu, Dacor., I, 319 și Iordan, BF, II, 173; feșteli, vb. ( a murdări, a mînji), din cuvîntul precedent prin intermediul unui metateze; feșteleală, s.f. (murdărie); beșteli, vb. (a murdări; a chinui, a călca în picioare, a maltrata); beșteleală, s.f. (murdărie; maltratare). Feșteli este evident creație expresivă, după cum o arată înrudirea lui din punct de vedere semantic și fonetic cu feleștioc, terminația -li și prezența var. beșteli. Asemănarea cu mag. festeni „a vopsi” (Cihac, II, 499; DAR; Drăganu, Dacor, I, 319; Bogrea, Dacor., IV, 853; Pușcariu, Dacor., XII, 467, care propune un mag. *festelni), pare întîmplătoare; cf. și ferfeli, terfeli. După Drăganu, Dacor., II, 263, beșteli ar fi un der. de la un mag. *bestyál-, de la bestya „animal”; și după Graur 129, din țig. beštele „așezați-vă”.

ha ha ha ....ha

PIE

Proto-IE: *wleyǝkʷ-

Nostratic etymology: Nostratic etymology

Meaning: wet

Tokharian: A, B lik- 'wash' (Adams 553)

Baltic: *leîk-n-a- (1) c., *leîk-n-ā̂ (1), *leĩk-n-jā̂, *leĩk-n-iā̃, *leîk-n-iā̃ (1) f., *laîk-š-iā̃ f.

Proto-Baltic: *leîk-n-a- (1) c., *leîk-n-ā̂ (1), *leĩk-n-jā̂, *leĩk-n-iā̃, *leîk-n-iā̃ (1) f., *laîk-š-iā̃ f.

Meaning: marsh, swamp

Indo-European etymology: Indo-European etymology

Lithuanian: lá́ikšēs pl. `grosser, vom Buschwerk überwachsener Sumpf'; líekna-s `sumpfiges, mooriges Wiesengelände, mit feinem Holz bestandener Sumpf', líekna `tiefgelegene, feuchte Wiese'

Lettish: liẽkna, *lìekn̨a (liêkn̨a², lìekn̨a²), *lìekne (liêkne²) / liẽkne, liẽkns, liẽknis `Sumpf, Niederung zwischen zwei Anhöhen; feuchte, sumpfige Stelle im Wald; sumpfifer Wald, grosse, feuchte Wiese; Biegung, Vertiefung'

Latin: liqueō, licuī, -ēre `flüssig sein', liquēsco `flüssig werden', liquāre `flüssig machen, schmelzen'; liquidus `flüssig'; līquor, līquī `flüssig sein', liquor, gen. -ōris m. `Flüssigkeit'; lixa f. `Wasser; Lauge'

Celtic: *wlikʷti-, *wlikʷso-: OIrl fliuch `feucht', OCymr gulip `feucht', Cymr glwith `Tau', gwlyp `feucht', gwlych `Feuchtigkeit', OCorn glibor `Feuchtigkeit', MBret gloeb `feucht', Bret gleb `feucht'

Parerea mea: fl (pl)easca asta cu toate sensurile lui - de ud, moale, flasc (ha ha ha), care poate pluti - este  gasit in toata Europa. Iaca: flabby, flap-eared, flaccidus, flaccus, flappy, float, flute...fluture, flag, flutter...splash, spalacit, spala...

orice gasesti cu fl sau pl
au legatura cu  ceva ud, cu ploaie, pluvial,
 cu rad:
*pleu- "to flow";
*plōw- to pour, to wash
*plew-, *plōw- to flow, to swim

PLOÁIE, ploi, s.f. 1. Precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă. ♢ Loc. adv. Pe ploaie = în timp ce plouă. În (sau sub) ploaie = în bătaia ploii. ♢ Expr. (Fam.) Apă de ploaie, se zice despre o afirmație lipsită de conținut și de temei, despre o acțiune neserioasă etc. (Fam.) A(-și sau a-i) aranja ploile = a(-și) pregăti terenul, a(-și) face atmosferă favorabilă, a(-și) rezolva treburile, afacerile. A se lumina a ploaie = (despre cer, văzduh) a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii. ♦ Picătură de ploaie (1). ♦ P. anal. Ceea ce vine (sau cade) în cantitate mare, ceea ce se revarsă, ceea ce este abundent. O ploaie de săgeți. ♢ (Astron.) Ploaie de stele = abundență de stele căzătoare venind din aceeași parte a cerului. 2. Alice mărunte pentru vânat păsări și animale mici. [Pr.: ploa-ie] – Lat. *plovia (= pluvia).

pleósc interj. – Imită zgomotul produs de baterea din palme, de bici sau de bălăcit. – Var. pliosc; pleasc (imită zgomotul făcut de limbă). Creație expresivă, cf. fleașc, trosc, sl. pljuskŭ „zgomot”, sl. pleskati „a bate din palme” (Cihac, II, 264), bg. pljaskam. – Der. pleoscăi, vb. (a bate din palme; a plesni, a pocni); plescăi (var. plescăni, mr. plăscănescu, plăscănire), vb. (a pocni din limbă), cf. sb. pljeskati, bg. pljuskam, pleskam (după Miklosich, Slaw. Elem., 36 și Conev 86, rom. ar veni din bg.); ple(o)scăit, s.n. (aplaudare, bălăceală, plesnit de limbă); pleoscăniță, s.f. (rostopască, Chelidonium); pleoști, vb. (a se lăbărța, a se turti, a se strivi; a se deprima), cf. bleojdi, sb. pljostiti, rus. pljustiti (după Cihac, II, 264, rom. provine din sl.), lat. plautus, plotus „cu urechile căzute”; pleoștit, adj. (turtit; decăzut; scund, de mică înălțime, abătut); pleoșteală, s.f. (depresiune); pleașcă, s.f. (pălărie moale); plești, vb. (Bucov., Maram., a se turti; Banat, a se piti). Pentru familia expresivă, cf. Iordan, BF, II, 186.

leoarca etc. cred sincer ca au aceeasi radacina, cea de mai sus.

Dar in

 webdex:

LEOÁRCĂ adj. invar., adv. Foarte ud, plin de apă; bleașcă. [Pr.: leoar-că] – Liur + suf. -că.

ok, zic... 

   

ma duc la liur:

liúr s.n. – Poșircă, must. – Var. liură, liurcă. Origine îndoielnică. După Cihac, II, 174 și Scriban, din rut. ljura (după Gáldi, Dict., 142, din mag. lőre), ceea ce pare posibil, fiind cuvînt uzual numai în N. țării. Fără îndoială, coincide cu leaorcă, care este în mod evident expresiv, cum pot fi și cuvintele indicate ca izvoare. 

Deci ala porneste de la alalant si alalant porneste de la ala. E la fel de corect ce-am scris eu cu ce au zis ei. Deci care e originea? ca doar e din dictionaru' etimologic...

google :

alb:lagur=leoarca;lag=umed

basc:blai=leoarca

bengali:=Prasthāna

nu il mai caut, ideea e tot onomatopeica si in PIE: sunetul facut de apa atunci cand se loveste de ceva dur. de-aia avem in romana: pleosc, pleasca, fleasca, plici...
Intre timp acet pl, fl se dezvolta catre alte sensuri, apa (ploua) inmoaie, face sa pluteasca. Nu mai conteaza acum mediul, poate sa pluteasca si in aer, nu numai deasupra apei. Fluturele-butterfly flutter by- steagul (flag), pletele in vant. Daca incepe sa inmoaie sufletul atunci plange, ca sa te domolesti sufli in fluier sau flaut pentru ca ai plamanii (*plew-lung) plini de aer si muzica iti umple, iti inunda corpul din plin. Daca inmoaie pamantul atunci poti sa implanti (rad:*plt-u-) plugul (plow, plough) si sa plantezi cate ceva. Pielea noastra e moale, e plina de apa. Cand impletesti ceva poate sa fie parul-pletele- sau un pled (plaid, gaelic plaide)...

orice cu pl sau fl de oriunde si de oricand.

am zis.