duminică, 18 martie 2012

brazi, brazda

webdex:
brázdă (brázde), s.f. – 1. Fîșie îngustă de pămînt tăiată și răsturnată cu plugul. – 2. Răzor, teren însămînțat, terasă. – 3. Bulgăre de pămînt. – 4. Polog. – Mr., megl. brazdă. Sl. brazda (Miklosich, Lexicon, 42; Slaw. Elem., 15, Cihac, Berneker 75); cf. bg., sb. brazda, rus. borozdá. Der. brăzda (var. brăzd(u)i, brezda, îmbrăzda), vb. (a trage brazde: a tăia); brăzdar, s.n. (fierul plugului); brăzdător, s.n. (brăzdar); brăzdătură, s.f. (brazdă); brăzdoi, s.n. (brazdă greșită)
Verb a BRĂZDÁ.

Proto-IE: *bhrozdh-
Meaning: sharp edge, top
Celtic: *brozdo-s > MIr brot `Stachel', Ir brod `id.'; Cymr brathu `stechen, beissen'; brath `Stich, Biss', OCorn bros `Stachel', Corn brath-cy `Kettenhund', OBret brothrac gl. `agipam i. e. acupicam', Bret broud `Stachel'
  si alta rad.
Proto-IE: *bhArw-
Meaning: coniferous forest
Germanic: *barw-a- m.
Proto-Germanic: *barwa-z
Meaning: coniferous forest
IE etymology: IE etymology
Old Norse: bɔr-r m. `Nadelholzbaum'
Old English: bearo (bearu), gen. bearwes, dat. bearwe (-rowe, -ruwe) m. `grove, wood'
Old High German: baro `Wald, Hain', bara-wāri `Priester' (< Waldwart)

Webdex: 
brad (-zi), s.m. – 1. Arbore din familia pinaceelor, Abies pectinata. – 2. Plantă, Hippuris vulgaris. – Mr., megl. brad. Origine necunoscută. Este vorba probabil de un cuvînt provenit din substratul, posibil alpin, avînd în vedere zona caracteristică a acestui arbore. Cf. numele dat bradului de galii din valea Padului, în Italia, padus, desigur aparținînd aceleași familii (Pliniu, III,20), și care s-a păstrat în Rouergue, pade. Este considerat în general drept autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 8; Hasdeu, Col. Tr., 1873, p. 110; Philippide, II, 701; Pascu, Arch. Rom., IX, 301), sau provenind din alb. breth (Meyer 45; Cihac, II, 714; DAR), și în albaneză este considerat de obicei reprezentant al unei rădăcini indo-europene *bras-dh (Jolk, IF, XXX, 208; Capidan, Raporturile, 521). Pornind de la ipoteza alb., Graur, Rom., LIII, 383, ajunge la concluzia că brad este refăcut după pl. brazi, și că forma autentică trebuie să fi fost *braz, ceea ce nu pare a ne apropia mai mult de etimon. După Lahovary 315, este cuvîntul anterior limbilor indo-europenilor. Der. brădancă, s.f. (fată sau femeie rudă a miresei); brădar, s.m. (flăcău care duce bradul de nuntă, sau care joacă jocul acestuia); brădet, s.n. (pădure de brazi); brădiș, s.n. (pădure de brazi); brădișoară, s.f. (specie de ieruncă, Tetrao bonasia); brădișor, s.m. (brad mic; plantă, Iuniperus communis; plante care prin aspectul lor amintesc de cel al bradului, Lycopodium Selago, Lycopodium annotinum, Equisetum arvense, Equisetum maximum); brădoaie, s.f. (albie, copaie); brăduleț, s.m. (brad mic; gogoașă care se servește de ziua Sfîntului Toader, cînd tinerii se leagă prin frăție de cruce, cf. frăție).


Am un prieten pe care-l cheama Bradut, Brad ...Il intalnim ca nume propriu si la vorbitorii de engleza.
L-am cautat pe etymonline:
brad :"small wire nail," late 13c., brod, from O.N. broddr "spike, point, arrow," from P.Gmc. *brozda- (cf. O.E. brord "point, prick, blade of grass," O.H.G. brort "point, edge, crown"), from PIE *bhrs-dh-, from root *bhars- "projectile, point, bristle."

deci ceva ascutit, ca frunzele bradului.

PIE:
Proto-IE: *bhars-, *bharst-
Nostratic etymology: Nostratic etymology
Meaning: prickle, thorn, scale
Old Indian: bhrṣtí- f. `spike, point, top, corner, edge'
Latin: fastīgium, -ī n. `Spitze, Steigung, Abstufung; Gipfel, Giebel; Höhe, Niveau; Abdachung, Senkung'; fastīgāre `zuspitzen'; fastus, -ūs `Stolz, stolzes Gehaben, Hochmut, abweisendes Benehmen'
Celtic: *barso-s > OIr barr `Spitze, Gipfel; Speer, Lanze; Laub, Haar, Büschel', [ MIr borr gross, stolz ]; Cymr bar `Spitze, Gipfel', Corn bar `Scheitel', [ borr pinguis ], OBret Cuno-barrus, Vendu-barri, Bret barr `Gipfel; Zweig'
Russ. meaning: колючка, чешуйка
In limbile germanice radacina de mai sus a dat exact formele pe care le avem in romana:
Proto-Germanic: *barzá-n/bárs=, *burz=, *burstō, *bursti-z, *bursta-z, -n
Meaning: pricky animal/tree, bristle
IE etymology: IE etymology
Old Norse: barr n. `Nadelbaum; Laub, Baum'; bu(r)st f. `Borste; Dachrücken'; bu(r)sti m. `Bürste'=CONIFERE
Norwegian: bar `Nadelbaum'; dial. borren, bürren `stolz, herausfordernd'; bust=MANDRU, SFIDATOR=BREAZ IN ROMANA
 Old Swedish: bar `Nadelbaum'; agh-borre `Barsch'
Swedish: barr `Nadelbaum'; borre `Klette', sjö-borre `Igel', dial. borra ut sig `die Federn sträuben (von Vögeln)', borre `strenger Mensch'; borst
Old Danish: bar `Nadelbaum'
Danish: burre `Klette'; börst
Old English: bärs (bears), -es m. `perch'; byrst, -es n. `bristle'; { brystl f. }
Middle English: bure, borre `Klette=BRUSTURE; Rauhheit in der Kehle'
English: burr, bur; bristle; barse
Old Saxon: bars; bursta f.
Middle Dutch: baerse; borstel, burstel m. `varkenshaar'
Dutch: baars m.; borstel m.
Middle Low German: borstel m. `varkenshaar, borstel'
Low German: barsch (seit 16.Jh.) `scharf, streng, rauh, (older) rauh, von Stoffen; herb, von Geschmack'
Old High German: { barrēn `starr emporstehn', parrunga `Stolz, Hochmut' }, bars (11.Jh.) `Barsch', burst, borst n. (10.Jh.), borsta f. (10/11.Jh.) `Borste', burst f. (um 1000)
Middle High German: { bars `Barsch' }, bürste wk. f. 'bürste'; borste f., burst, borst st. n., m., borste wk. f. 'borste'
German: Barsch m., Borste f., Bürste, barsch

Daca tot vazui ca-mi seamana a bristle , a brusture am cautat pe etymonline pentru bristle si pe  webdex sa vad definitia lui brusture:
Bristle:O.E. byrst "bristle," with metathesis of -r-, from P.Gmc. *bors- (cf. M.Du. borstel, Ger. borste), from PIE *bhrsti- from root *bhar- "point, bristle" (cf. Skt. bhrstih "point, spike"). With -el, dim. suffix. The verb "become angry or excited" is 1540s, from the way animals show fight. Related: Bristled; bristling.
brústure (brústuri), s.m. – 1. Plantă, lipan (Lappa). – 2. Varietate de năsturel, Veronica Beccabunga. – 3. Lumînărică, Petasites officinalis. – Var. brustur, brustan, brostan, brusc(ăl)an. Mr. bruștură. Sl. broštĭ (T. Papahagi, Etimologii, București, 1940), cu sing. reconstruit pe baza pl. brusturi, ca ciucure, fagure etc. REW 1097 indică, însă cu rezerve, etimonul incert lat. ūstŭlāre. După Gamillscheg, Rom. germ., II, 250, de la un gepidic *brustilô „mătase” (› germ. Borste, fr. bosse), ipoteză încă și mai incertă. Este posibil să aibă vreo legătură cu comel. bruskandol „hamei”, caz în care ar putea fi un cuvînt alpin.


Interesant, iar zic cuvantul asta- dar asa e. Englezii pe etymonline isi cauta radacinile direct in PiE pe cand noi -vedeti -ce explicatie aproape ridicola pentru brusture...
UITE cum arata un brusture:
 vedeti ce intepacios e...
la fel ca oamenii care se zborsesc unii la altii:
ZBORȘÍ, zborșesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A lua o atitudine amenințătoare, a deveni furios; a se mânia, a se înfuria; a țipa, a se răsti la cineva. 2. Tranz. (Despre păsări, animale) A-și înfoia, a-și zbârli penele, părul. ♦ A ciufuli părul unei persoane. 3. Refl. (Despre unele alimente) A începe să fermenteze, să se altereze, căpătând un aspect și un gust neplăcut, specific; a se acri, a se strica. Smântâna s-a zborșit.Fig. (Fam.) A se da peste cap, a se strica. Planul de excursie s-a zborșit. – Et. nec. Cf. borși.
vezi traducere bristle:bristle: păr (de animal), a se zbârli (d păr), a se zborşi la (d oameni)(DICTIONARE.COM)
si poate: 
A SE BURZULU//Í mă ~iésc intranz. 1) înv. A se ridica la luptă (împotriva nedreptăților sociale și economice); a face răscoală; a se răscula; a se răzvrăti; a se revolta. 2) pop. A se mânia brusc. 3) pop. (despre timp) A se schimba în rău; a deveni nefavorabil; a se strica. 4) pop. (despre păr) A se face vâlvoi; a se zbârli; a se ciufuli. /<ung. borzolni
burzuluí (-uésc, -ít), vb. – 1. (Rar) A zbîrli, a ciufuli. – 2. A se răscula, a se răzvrăti, a se ridica. Mag. borzolni „a zbîrli” (DAR), poate contaminat cu pol. burzyć „a tulbura”, burzić się „a se răscula” (Cihac, II, 35). – Der. burzuluială, s.f. (răscoală, rebeliune); burzuluitor, adj. (înv., ațîțător; revoltător, scandalos). 
2 etimologii mai sus: magh si pol. Tare... 
Ce zice Webdex- la dict etim despre :
borș (bórșuri), s.n. – 1. Zeamă acră preparată din fermentarea tărîțelor de grîu. – 2. Ciorbă preparată cu această zeamă. – 3. (Arg.) sînge. Rut., rus. boršt (Miklosich, Slaw. Elem., 16). – Der. borșar, s.m. (poreclă dată soldaților); borșer, s.n. (vas în care fermentează borșul); borși, vb. (a fermenta).
Parerea mea: daca fermenteaza e intepacios, ca mustul, ca apa minerala, nu ? poate de aici o veni...






2 comentarii:

Roderic spunea...

http://hroderic.wordpress.com/2011/12/26/brazi/ :)

Rupta DinRai spunea...

de acord.