mujdei, must

webdex:

MUJDÉI n. Usturoi pisat cu apă, puțin oțet (sau moare), sare (uneori și untdelemn), folosit drept condiment la unele mâncăruri. /must + de + înv. ai (ai=usturoi)

mojdí (-désc, -ít), vb. – A pisa, a melița. Sb. možditi. – Der. mujdei (var. mojdei), s.n. (pastă de usturoi cu ulei sau cu apă), cf. sb. meždenik, „pastă de fasole” (după Cihac, II, 204, din sl. moštĭžĭ „untdelemn”; după Tiktin, din sl. mozga, cf. mîzgă; după părerea lui Crețu 338, din lat. mūria de allium); mojdier, s.n. (pilug).

Deci vine sau nu vine de la "must de ai" ?

must (músturi), s.n. – 1. Suc de struguri. – 2. Cidru. – 3. Suc, zeamă. – Mr. mustu, megl. most. Lat. mustum (Pușcariu 1140; Candrea-Dens., 1184; REW 5783), cf. alb. mušt (Philippide, II, 648), cf. it., sp., port. mosto, prov., cat. most, fr. moût. – Der. musti, vb. (a avea lichid din abundență; a lăsa zeamă sau sevă, a stoarce, a extrage sucul); mustit, s.n. (acțiunea de a musti); mustitor, s.n. (zdrobitor; lin, călcătoare); mustar, s.m. (vînzător de must); mustărie, s.f. (prăvălie de vinuri); mustăreață, s.f. (zeamă eliminată de trunchiul de mesteacăn; sevă), cu suf. -eață (după Candrea, dintr-un lat. *mustaricia); mustometru, s.n. (alcoolmetru); mustos, adj. (zemos), pe care REW îl derivă direct din lat. mustōsus; mustuială (var. musteală, mustuitură), s.f. (tescovină; boștină). – Din rom. provine bg. must (Romansky 122).

Si-acum sa vedem cum se face mujdeiul si cum se obtine mustul?

Prin a presa, framanta, zdrobi ceva, nu? 

Iar ceva presat, zdrobit, framantat ce este ? 

Un amestec de materii de consistente diferite: solid cu lichid, uscat cu ud, tare cu moale. O mixtura.

(etymonline:

mash (v.) O.E. mæscan, "to mix with hot water," from same root as mash (n.). Meaning "to beat into a soft mass" is mid-13c. Related: Mashed; mashing. For romantic sense, see masher.

mash (n.) "soft mixture," late O.E. *masc (in masc-wyrt "mash-wort, infused malt"), from P.Gmc. *maisk- (cf. Swedish mäsk "grains for pigs," Ger. Maisch "crushed grapes, infused malt," O.E. meox "dung, filth"), from PIE *meik- "to mix" (see mix (v.)). Originally a word in brewing; general sense of "anything reduced to a soft pulpy consistency" is recorded from 1590s, as is the figurative sense "confused mixture, muddle." Short for mashed potatoes it is attested from 1904. 

 

must (n.1) "new wine," O.E. must, from L. mustum (also source of O.H.G., Ger. most, O.Fr. moust, Mod.Fr. moût, Sp., It. mosto), short for vinum mustum "fresh wine," neuter of mustus "fresh, new, newborn," perhaps lit. "wet," and from PIE *mus-to-, from root *meus- "damp" (see moss)

Radacini PIE:

starling.rinet.ru:

Proto-IE: *meik'-, -g'-

Meaning: to mix, to knead

Tokharian: B maiki 'broth' (Adams 471)

Old Indian: mimikṣati, caus. mekṣáyati `to mix, mingle with'; mekṣaṇa- n. `wooden stick or spoon for stirring', miśrá- `mixed, mingled'

Avestan: misvan- `die gemischten enthaltend'

Old Greek: mígnǖmi/méi̯gnǖmi, -ǘō, mísgō, aor. mêi̯ksai̯, míkto, p. emígēn, pf. m. mémigmai̯/ mémigmai̯ `mischen, unter-, durcheinander bringen, verbinden', med. `sich mischen, verkehren, im Kampfe zusammentreffen'; adv. ana-, epi-míks `durcheinander'; adv. míga, migádǟn, -di s, mígda, -dǟn `gemischt'; mêi̯ksi-s f. `Vermischung etc.', mêi̯gma, mígma, mêikhm[a] (Alk.) n. `Mischung'

Slavic: *mēsītī, *mēsjātī; *mēsь

Baltic: *meĩč- vb. tr., *maĩč-ī̂- vb., *maĩč-t-a- c., *mič-ē̂- vb., *mič- vb. intr.

Germanic: ? *misk-ia- vb.

Latin: misceō, -ēre, -uī, mixtum `mischen, vermischen'

Celtic: *misk- > OIr commescatar `miscentur', inf. mescad; Cymr mysgu `mischen'

Russ. meaning: мешать, месить

References: WP II 244 f

Proto-IE: *men(ǝ)-

Nostratic etymology: Nostratic etymology

Eurasiatic: *mVnV

Meaning: knead, press

Indo-European: *men-

Altaic: *mónŋo

Uralic: *minV ?; *mäńV (Paasonen OW 126). (cf. also Ug. *menV 'tear'?)

References: МССНЯ 350 (different and worse in ОСНЯ 2, 61). ND 1435 *m[ä]ǹ(ʔ)V 'rumple, bend' (+Berb. and Arab.).

Meaning: to rumple

Old Indian: carma-mná- m. `tanner'

Old Greek: matéō (aeol. ptc. f. pl. mátẹ̄sai̯) `treten', 3 sg. mateî = pateî Hsch.

Slavic: *mę̄́tī, *mь̃nǭ; *mę̄́dlo

Baltic: *min̂- (*min-a-) (1) vb. tr., *min̂-t-uw-a- c.

Celtic: *mntro- > Cymr mathr m. `proculcatio', mathru `proculcare', Bret mantra, ptc. mantret `vom Schmerz niedergedrückt'

Russ. meaning: мять

References: WP II 263 f

Proto-IE: *menk-

Meaning: to rumple, to knead

Old Indian: macate `to pound, grind'; maṅkú- `shaking, vacillating'

Slavic: *mę̄kъkъ(jь), *mę̄knǭtI, *mę̄čītī, *mę̄kātī, *mę̄kɨ̄nā; *mǭkā́

Baltic: *min̂k-ī̂-, man̂k-ī̂- (1) vb., *min̂t-l-ā̂, -iā̃ (1/2) f., *min̂k-š-t-a- (1/2) adj., *min̂k-ī̂- (2?) vb.,

Germanic: *mang-ia- vb.; *mang=

Russ. meaning: мять, месить

References: WP II 26

Proto-IE: *meus-, *mūs-

Meaning: moss

Armenian: mamurr `fucus, alga, muscus, situs'

Slavic: *mъxъ `мох, плесень; моховое болото'

Baltic: *mūs-a- c., *mus-ā̂ f.

Germanic: *mús-a- n.; *mús-an- m.; *míus-a- n., m.; *miuz-í- c., *miuz-iṓ f.; *máus-a- m., n.

Latin: muscus (~ -ū-), gen. -ī m. `Moos'

Russ. meaning: растение (мох)

References: WP II 249 f

Proto-IE: *mū-

Nostratic etymology: Nostratic etymology

Meaning: to wash, to wet

Old Greek: kypr. mülásthai = tò sō̂ma hḕ tḕn kephalḕn smḗxasthai. Kǘprioi (Hsch. = Bechtel Dial. 1, 451), NGreek (Chios) mūliázō, mūlíasma 'im Wasser einweichen' (Fraenkel, 417)

Slavic: *mɨ̄́tī, *mɨ̄́dlo

Baltic: *maû- vb. (2); *maû-d-ī- vb., *mū̂-d-ē̂- vb. (2)

Germanic: *mūt-[ō]- vb.

Russ. meaning: мыть(ся), мочить(ся)

References: WP II 249 f

Comments: [Cf. *mū- `to soil']

Proto-IE: *mAizg-

Meaning: inner side of bark; sediment

Slavic: *mēzgā́

Germanic: *maisk=

Proto-Germanic: *maisk=

Meaning: mash

IE etymology: IE etymology

Old English: mǟsc-, māx-wyrt, -e f. `mash-wort, the wort in the mash-tub'

English: mash `zerquetschen'

Middle Low German: masch, mēsch, mēsche-wert, meisch `ungegorener Malzsaft, Maische'

Middle High German: meisch st. m. 'maische'

German: Maisch m., Maische f. `отвар солода, брага'

Russ. meaning: мезга / осадок