retezá (retéz, át), vb. – 1. A scurta, a tăia, a tranșa. – 2. A curăța stupul. – Var. răteza. Origine îndoielnică. Nici una din multele ipoteze prezentate nu este acceptabilă. Din sl. rĕzati „a scurta” (Cihac, II, 310) nu este posibil din punct de vedere fonetic; din sl. otrĕzati (Crețu 362; Weigand, BA, II, 258; Pascu, Beiträge, 12) nu este mai simplu. Din lat. *recaediāre ‹ caedĕre (Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 305; Pușcariu 1457; REW 7106; Pușcariu, Dacor., I, 325; Rosetti, I, 171) nu are nici o probabilitate, cf. Tiktin; lat. *recidiāre ‹ recidĕre (Giuglea, Dacor., II, 221) prezintă aceeași problemă fonetică, care pare insolubilă. Alții au pornit de la lat. *retundiāre, cf. fr. rogner (Candrea, GS, III, 227; Candrea); din lat. *retizāre „a tăia crengile care atîrnă deasupra apei”, de la retae (Graur, BL, IV, 110); din gr. αίρετίζω „a alege” (Scriban), a cărui explicație semantică pare deficientă; din sl. retęzŭ „zăvor” (Conev 80); toate aceste ipoteze sînt neverosimile. Explicația lui P. Papahagi, Dunărea, IV, 122-4
(Lozovan 250) nu este accesibilă. În cercetarea originii acestui
cuvînt, trebuie să se țină seamă de sensul lui foarte special, acela de
„a tăia potrivind” sau „a tăia alegînd”, cum se face de exemplu la
tăierea părului, la curățirea unui copac etc. Dacă se ia în considerație
această nuanță, ne putem gîndi că nu este o var. a lui *neteza, din lat. *nitidiāre „a curăța nivelînd”; cf. netezi, care este un der. interior, pornind de la neted. Schimbarea inițialei nu este clară; dar coincide cu cea de la rîncheza › nincheza. Der. retez, s.n. (tăiș, custură; diametru); retezătură, s.f. (tăiere, tăietură; unealtă de marcat vitele).
retevéi (retevéie), s.n. – Par, resteu, scurtătură. Origine necunoscută. Etimonul sl. (Cihac, II, 311) pare dubios. După Bogrea, Dacor., I, 271, din mag. retesz-fej, cf. retez. Ar putea fi în loc de *restevei, dim. de la resteu, dar der. nu pare normală.
Cuvintele astea doua au sigur aceeasi radacina. Poate sa fie metateza, nu neaparat din slava... rezeta reteza
Cuvintele astea doua au sigur aceeasi radacina. Poate sa fie metateza, nu neaparat din slava... rezeta reteza
Proto-IE: *werǝg'-, *wrēg'- (*wrē-j-g'-)
Meaning: to pierce, to cut through
Tokharian: A wärk-, B wārk- (PT *wärk-) 'shear' (Adams 587 differently)
Armenian: ergic-uchanem `rhḗgnǖmi'
Old Greek: rhḗgnǖmi,
rhḗssō (att. -ttō), aor. rē̂ksai̯, pf. med. érrēgmai̯, act. érrōga,
aor. pass. rhagē̂nai̯, rēkhthē̂nai̯ `(zer)reissen, (zer)brechen,
zersprengen'; rhē̂ksi-s, lesb. (alk.) wrēksi-s f. `das Durchbrechen,
Bruch', rhḗktǟ-s m. `der Zerreisser', rhē̂gma n. `Riss, Spalte',
*rhṓk-s, pl. acc. rhō̂gas `Riss, enger Gang', dia-rrōgǟ́ f. `Spalte,
Zwischenraum', rhōgmǟ́ f. `Bruch, Riss', rhōgmó-s, rhōkhmó-s m., pl.
rhōkhmái̯ f. `Riss, Spalte', rhēgmī́n, gen. -ī̂nos `Wogenbruch,
Brandung', rhēgmó-s `Riss, Spalte, Brach', *wrēgaléo-: trēgaléon =
dierrōgóta Hsch.; áu̯rēkto- `ungebrochen' (Hdn.); ion. rhagḗ `Riss,
Spalte'; rhágdǟn `reissend, heftig, ungestüm'; rhagǟ́ f. `Riss, Ritze,
Spalte, Kluft', rhágdǟn `reissend, heftig, ungestüm'; rhágos n.
`Lumpen, Fetzen'
Russ. meaning: пробивать, прорезать
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu