cosuri pe fatza, cas, coace

Cred ca m-am prins de unde vine:
tot de la a fierbe,  a fermenta, a coace.
 webdex:

COȘ², coșuri, s.n. Bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee. – [Pl. și: (m.) coși] – Lat. cossus*.

 

 

caș (cașuri), s.n. – 1. Produs alimentar din lapte închegat. – 2. Secreție bucală la copii și la puii de pasăre. – 3. (Trans. de Sud) Bucată, fragment. – Mr., megl. caș, istr. cǫș. Lat. caseus (Pușcariu 303; Candrea-Dens., 275; REW 1738; DAR); cf. it. cacio (sard. casu), sp. quoeso, port. queijo. – Der. cășar, s.m. (tipar pentru brînză); cășerie, s.f. (parte a stînei unde se prepară cașul); cășos, adj. (care seamănă cu cașul). – Compară cîșlegi, s.f. pl. (carnaval), mr. cășleadze, cîșleagă, de la caș cu vb. a lega sau mai probabil de la un caseum ligare (Pușcariu 376; DAR; Candrea-Dens., 288), cf. lat. med. casleu „mensis November” în glosele de la Silos 67 și cîrneleagă. De la pl. cașuri provine tc. kașer „caș” (Meyer, Türk. St., I, 56). De la cășar, pe care Pușcariu 304 îl deriva direct din lat. casearius (ipoteză abandonată în DAR), ngr. ϰασσιάρα (Meyer, Neugr. St., II, 75). 

 

coáce (cóc, cópt), vb. – 1. A supune un aliment la acțiunea căldurii. – 2. A găti înăbușit. – 3. A fierbe puțin. – 4. A opări, a pîrli. – 5. A arde, a prelucra prin foc (cărămizi, porțelan etc.). – 6. Despre fructe și plante, a ajunge la maturitate. – 7. Despre inflamații, a face puroi. – 8. A deveni matur, chibzuit. – 9. A albi lîna cu cenușă. – 10. A urzi, a pune la cale, mai ales planuri de răzbunare. – 11. Despre lemn, a se încinge. – Mr., megl. coc, cops, istr. coc. Lat. cŏcĕre, forma populară de la cŏquĕre (Pușcariu 390; Candrea-Dens., 370; REW 2212; DAR), cf. it. cu(o)cere, prov., port. cozer, fr. cuire, sp. cocer. Sensul „a ajunge la maturitate” apare în unele dialecte it., cf. calabr. cottu „matur”. – Der. cocător, s.m. (ajutor de brutar); cocător, s.n. (cuptor pentru copt pîine de casă); copt, s.n. (maturitate; acțiunea de a coace); cocăt, s.n. (zăduf, dogoare); cocări, vb. (a coace); cocărit, s.n. (dijmă de porumb); răscoace (var. înv. scoace), vb. (a arde, a face puroi, o inflamație), format cu pref. răs- (după Candrea-Dens., 372-3, din lat. *excocere și *re-excocere); răscopt, adj. (Arg., ramolit, decrepit); necopt, (crud, verde; imatur). Cf. coptură, cuptor

 

Cossus pe unde am cautat inseamna cu totul altceva, dar cu totul altceva. De genu': probleme, molie?... cassus e degeaba iar cussus e ucis . Nu cred ca vine de la asta* ci de la radacina de mai jos:

Proto-IE: *kwāts-, *kūts-

Meaning: sour, curds, cottage cheese

Slavic: *kvāsъ, *kvāsītī, *kɨ̄slъ, *kɨ̄snǭtī, *kɨ̄sjā, *kɨ̄sātī

Baltic: *kū̂s-ā̂- (2?) vb.

Proto-Baltic: *kū̂s-ā̂- (2) vb.

Meaning: boil

Indo-European etymology: Indo-European etymology

Lettish: kûsât, kùsat (-ãju), kûsêt, kùsêt (-ẽju/-u, -ẽju), kûsuôt 'sprudeln, wallen, überwallen'

Latin: cāseus, -ī m. `(einzelner) Käse', cāseum, -ī n. `Käse als Masse'

Russ. meaning: квас, творог, кислый

Root: ku̯at(h)-

English meaning: to ferment, become sour

German meaning: `gären, sauer werden, faulen'

Derivatives: ku̯āt-so- : kūt-so- `Gärstoff'

Aceasta radacina a dat: cvas, cas, coace, cos, cáșă cheese, Ka:se, cucina, cocina..... de cvas nu pot sa bag mana in foc dar de restu'-cas, a coace, nu cred c-"a fost nevoie" sa il imprumutam.Pastoritul era de cand lumea prin locurile astea, la fel si agricultura.