răspîndí=spread, a presăra=sprinkle

WEB DEX: 


1. Din sl. rasponditi.
2. răspîndí (răspândésc, răspândít), vb. – 1. A împrăștia, a extinde, a risipi. – 2. A propaga, a dezvalui. – Mr. arăspindescu, arăspîndire. Sl. raspąditi (Cihac, II, 255). Der. de la un lat. *re-expandῑre ‹ expandĕre (Pascu, I, 38) este improbabilă. – Der. răspînditor, adj. (care răspîndește, care dezvăluie).


Caut. Ajung la basca. Pentru a intinde termenul -unul din ele- ar fi zabaltzen
la bulgara a tine=da zapazite , letona- a intinde=izplatīties... Un sens al lui a intinde este si de a "raspandi"=spread, Sigur cuvintele din paranteza au aceeasi radacina. In albaneza la "a raspandi"=

shpërndarë.

Webdexu mi-l da de slav. Atunci de ce au termenul de repandre francezii??? (re+pandre) Ca doar nu l-au luat de la slavi... Eu zic ca ar fi imparteala ceva de genu'- ca la toate cu ra(s) in fata: ras+spandí

Paranteza:
răspîntie (-ii), s.f. – Încrucișare. Var. înv. răspintene. Sl. raspątije (Cihac, II, 308; Conev 42), cf. sb. rasputje, slov. raspôtje, rus. rasputie. – Der. răspîntiaș,. s.m. (paznic de drumuri, jandarm). 

 Google translate: bengali-raspantie-crossroad=Rāstā pārāpāra. De asta ce ziceti? no chestiile astea cu ra, ras ar trebui cautate mai adanc... Si raspintene asta e interesant. De vazut altadata... o fi asa: ras+spantie, a spinteca (drumul) de 2 ori?=ra+spintene (si pintenele spinteca) ... )=Am inchis Paranteza.

Webdex:

A PRESĂRÁ presár tranz. 1) (substanțe pulverulente sau granulare) A dispersa treptat (făcând să cadă uniform pe o suprafață). 2) (suprafețe, spații etc.) A acoperi peste tot. /pre- + a săra

albaneza-a presara si a raspandi=Spërkat, shpërndarë ( mai e si përhap pt "a intinde" si "a imprastia", të xhiruar pt "a improsca"). No zic, atunci nu cred ca a presara vine de la a pre-sara, adica de "a sara inainte". O veni tot de la ceva de genu' "a imprastia", "improsca" etc adica de a arunca ceva pe o suprafata intinsa. Inseamna ca radacina e de fapt ceva de genu prs rsp spr pentru ca o gasesc cam cu acelasi sens in orice timp de limba- slava, celtica, germanica si chiar basca (zabalten- a intinde):

catalana-raspandi-difondre (interesant aici este cu pandi s-a transformat in fondre,  ca e mai noua catalana, nu-i asa. Se vede ca e acelasi cuvant. Ras- adica a repeta o operatiune= di= bi= adica de 2 ori)

croata-a raspandi-proširio (adica a presara de la noi!)

estona- un termen pt presara=Piserda (la fel) (fino-ugrica)
finlandeza-Pystyy=a intinde (fino-ugrica)

franceza- presara-un termen e Parsemer.

ajung la galiciana. observ ca la a raspandi- termenii folositi cam in toate limbile romanice sunt de la a extinde - a intinde spre exterior pentru a acoperi o suprafata mare (ex-tinde= expandi-latina).  Exista difundir= a raspandi si in galiciana ca si in catalana de la latinescul diffusa...

 etymonline:

sprout (v.)

O.E. -sprutan (in asprutan "to sprout"), from P.Gmc. *spreutanan (cf. O.S. sprutan, O.Fris. spruta, M.Du. spruten, O.H.G. spriozan, Ger. spreissen "to sprout"), from PIE root *sper- "to strew" (cf. Gk. speirein "to scatter," spora "a scattering, sowing," sperma "sperm, seed," lit. "that which is scattered;" O.E. spreawlian "to sprawl," -sprædan "to spread," spreot "pole;" Armenian sprem "scatter;" O.Lith. sprainas "staring;" Lett. spriezu "I span, I measure"). Related: Sprouted; sprouting. The noun is attested from c.1300.

 

spread (v.)

c.1200, "to stretch out, to send in various directions," probably from O.E. -sprædan (especially in tosprædan "to spread out," and gesprædung "spreading"), from P.Gmc. *spraidijanan (cf. Dan. sprede, O.Swed. spreda, M.Du. spreiden, O.H.G., Ger. spreiten "to spread"), probably from PIE *sper- "to strew" (see sprout). Reflexive sense of "to extend, expand" is attested from mid-14c.

sprinkle (v.)

late 14c. (implied in sprinkled), frequentative of sprenge (see spring (v.)) or via M.Du., M.L.G. sprenkel "spot, speck," from PIE root *(s)preg- "to jerk, scatter" (cf. L. spargere "to scatter, sprinkle"). The meaning "rain lightly" is first recorded 1778

In romana:

SPRÂNJÍ vb. v. alunga, depărta, goni, izgoni, împrăștia, îndepărta, răspândi, răzleți, risipi.

sprehuí¹, sprehuiésc, vb. IV (reg.; despre oameni) 1. a (se) mișca încoace și încolo. 2. (în forma: sprăhui; despre fân) a întoarce. 3. (în formele: sprăhui și șprehui) a (se) prăfui; a (se) murdări.  (deci de la sensul de a imprastia=PIE *(s)preg- "to jerk, scatter")

sprav s.n. (înv. și reg.) fir de praf, de pleavă.(de asta nu sunt asa de sigura, dar ma gandesc la pleava-ceva ce deja a fost scuturat, imprastiat... o fi, n-o fi...de vazut...)

șpránga s.f. art. (în expr.) a da șpranga = a risipi fără chibzuială.

șpringuí vb. IV (reg.) a dinamita (ar fi fain sa gasesc un dictionar etimologic de regionalisme si arhaisme...)

prăsí (prăsésc, prăsít), vb. – A reproduce, a înmulți, a naște. Sb., slov. prasiti, bg. prasjă se „a se înmulți porcii” (Tiktin). Legătura cu rodi (Cihac, II, 317) nu este probabilă. – Der. prăsilă, s.f. (reproducție, generație; descendent, progenitură); prăsilos, adj. (prolific); prăstură, s.f. (înv., iapă), în loc de prăsitură; împrăsili, vb. (a reproduce); prăseală, s.f. (înv., reproducere).

práștie (prắștii), s.f. – 1. Veche armă de aruncat bolovani. – 2. Distanță străbătută de o piatră aruncată cu praștia. – 3. Ceatlău prins la capătul osiei pentru a permite înhămarea a trei cai. – 4. Căpăstru, frînghie cu care se dresează caii la manej. – Mr. praoște, megl. praști. Sl. prašta (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 261; Conev 122), cf. bg. praštka, cr., slov., prača, rus. prăstĭ. – Der. prășcău (var. prașcău), s.m. (Mold., Trans., haimana, pierde-vară); prăștiaș, s.m. (luptător cu praștia, cal lăturaș); prăștier, s.m. (cal lăturaș); împrăștia, vb. (a răspândi, a risipi, a dispersa).

bengali:Bistāra-imprastia:Prasārita=intinde;
limbile slave si germanice au termenii de mai sus


Nu cred ca nu aveau dacii termenii sau ideile pe care le evoca termenii de mai sus.
Care e ideea cu blogu' asta: Nu cred sa fie imprumutate cuvintele care tin de familie sau agricultura sau cresterea animalelor. Lumea a fost cucerita prin transumanta... Citeam -cred ca in Formula As- treaba cu ADN-ul oilor iberice. No, sunt urmasele oilor de aici... ce poate spune asta? Ca doar n-au pus oile pe avion...
Cred ca dictionarele pe care le avem noi sunt depasite in primul rand ca baza. Nu s-a pornit de unde trebuie... De ce sa caut eu etimologie intr-o forma alterata si pur "scribaliceasca"-daca o exista termenul asta- cand am in limba vorbita acum exact forma si sensul radacinii din PIE...Nu prea inteleg...In dictionarele noastre si cele mai simple cuvinte sunt ori din latina, ori din slava ori et nec sau obscur ori orice, numai autohtone nu...- bine ca n-au inventat si et. extraterestra...