bumb boambe bomboane (bombat) si boabe

1.

Proto-IE: *bamb-

Meaning: round object

Old Indian: bimba- m.n. `disk, sphere, orb', bimbā, bimbī f. `Momordica monadelpha (a plant bearing a bright-red gourd)'

Old Greek: [ bémbīks, -īkos f. `(Brumm)kreisel; Wasserstrudel' ]

Slavic: *bǭbā, *bǭbьnъ, *bǭbjь

Baltic: *bam̂b-ā̂ (1) f., *bam̃b-al-a- c., *bumb-ā f., *bum̃b-ul-a-, -ur-a- c., *bum̂b-ul-ia- c.,*bum̃b-ul-ia- c., *bumb-ā̂l-a- c.

Germanic: *pamp-ia- vb.; *pamp-ō- vb., *pamp-ō(n) f., etc.

Russ. meaning: круглый предмет

References: WP II 107 f

(http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?root=config&morpho=0&basename=\data\ie\piet&first=241)

si webdex:

bumb (búmbi), s.m. – 1. Nasture. – 2. Piesă sferică adaugată unui obiect, pentru a servi drept ornament, sau cu scopuri utilitare, buton. Mag. gömb, gomb (Cihac, II, 486; Mîndrescu 143; DAR; Gáldi, Dict., 86). Mai puțin probabilă este ipoteza lui Giuglea, Dacor., II, 385, bazată pe lat. bombus „obiect rotund” (cf. REW 1199). Der. bumbăreață, s.f. (tîrtiță, noadă); bumbi (var. îmbumba, îmbumbia), vb. (a pune nasturi la o haină; a încheia cu nasturi); bunghi, vb. (Mold., a rotunji); bumbișor, s.m. (plante: Erigeron acris; Anthemis tinctoria; Pyrethrum balsamita); bumbuliu, adj. (rotund, sferic), care este posibil să reproducă mag. gömbölü; bumburel, s.m. (coș, bubuliță); bumburez, s.m. (grăunte; plantă Schoenus nigricans); bumbașcă, s.f. (ac cu gămălie), din mag. gömböstű; bumbușor, s.m. (plantă Bellis perennis); desbumba (var. desbumbia), vb. (a descheia). Vb. a bunghi se confundă uneori cu omofonul său a bunghi „a privi”.

BOÁMBĂ, boambe, s.f. 1. (Reg.) Bob¹ (1), boabă (2). 2. Obiect de formă sferică. – Et. nec.  

bomboana- ok, de la francezi dar tot semnifica ceva sferic.

bombat-ok din franceza dar tot inseamna umflatura ...

2. 

webdex:

bob (-oábe), s.n. – 1. Boabă, boabă făinoasă. – 2. Numele celor 41 de boabe (alteori de porumb) cu care ghicitoarele obișnuiesc să prezică viitorul. – 3. Grăunte în general. – 4. (Înv.) Sămînță. – 5. Strop, pic, cantitate minimă. Mr., megl. bob „fasole”. Sl. bobŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34); cf. bg., rus. bob. În prima sa accepție, nu are pl.; în a doua, se folosește numai la pl., bobi. Pe baza pl. n. boabe, care se folosește în celelalte cazuri, s-a format din nou un f. boabă, care coincide cu sb. boba. Der. boabă, s.f. (grăunte; bob; strop, pic, cantitate minimă); boambă, s.f. (grăunte; bob); bobăreasă și (prin contaminare cu babă) băbăreasă, s.f. (ghicitoare, prezicătoare); bobi, vb. (a ghici); bobic, s.n. (bulgăre); bobică, s.f. (oală, vas rotund); bobiște, s.f. (teren cultivat cu bob); bobiță, s.f. (boabă; grăunte; vuietoare, Empetrum nigrum; plantă, Paris quadrifolia), cf. sb. bobica „boabă”; bobițar, s.m. (Trans., coacăz); bobitoare, s.f. (prezicătoare); bobos, adj. (cu mult bob); popic, s.n. (bilă folosită la jocul de popice; joc de popice); popicar, s.m. (proprietar de popicărie; jucător de popice); popicărie, s.f. (sală de popice). Popic, de la bobic, trebuie să se fi spus la început pentru bila cu care se joacă; astăzi se spune curent despre jocul în sine, și de fiecare din cele nouă bucăți de lemn cilindrice ale acestuia, poate datorită unei confuzii, glumețe sau inconștiente, cu popă, nume care se dă de obicei piesei centrale. Trebuie să semnalăm că ar fi posibilă o explicație diferită, dat fiind existența lui bobic, s.m., care se folosește în Munt. cu sensul de „prăjină, băț”. – Din rom. trebuie să provină țig. sp. bobi „bob” (Besses 37).  

si 

Proto-IE: *bhabh-

Meaning: bean

Slavic: *bobъ

Word: боб,

Near etymology: род. п. боба́, укр. бiб, род. п. бобу, болг. бо́б, сербохорв. бо̏б, бо̀ба, словен. bòb, чеш. bob, польск. bób, в.-луж., н.-луж. bob.

Further etymology: Родственно др.-прусск. babo "боб", лат. faba -- то же. Дальнейшие родственные слова, по-видимому, алб. bathë "боб", греч. φακός "чечевица", см. Кречмер, Einl. 146; Бернекер 1, 65; Траутман, BSW 23; Хоопс, Waldb. 350, 401. Ср. также выражение оста́вить на боба́х (Лесков и др.).

Pages: 1,180

Germanic: *bau-nō(n-) f. < *bab-n-ō

Proto-Germanic: *baunō(n) < *babnō

Meaning: bean

IE etymology: IE etymology

Old Norse: baun f. `Bohne'

Norwegian: bauna

Swedish: böna

Danish: bönne

Old English: bēan (bīen), -e f. `bean'

English: bean

Old Frisian: bāne

Old Saxon: bōna

Middle Dutch: bōne

Dutch: boon f.

Middle Low German: bōne

Old High German: bōna (8.Jh.)

Middle High German: bōne st./wk. f. 'bohne'

German: Bohne f.

Latin: faba f. `Bohne'

Other Italic: Falisc haba 'Bohne'

Russ. meaning: растение (боб)

References: WP II 131

Number: 181

Root: bhabhā

English meaning: bean

German meaning: und anklingende Worte für `Bohne', u. zw. `Saubohne'

General comments: vgl. zum Sachlichen Hoops Waldb. 350, 400 f., 464 f., Hehn Kltpfl.⁸ 221, 570, Schrader RL.² 159 f.

Material: Lat. faba (fal. haba) `Bohne' (dazu die PN Fabius, Fabidius usw. und die Insel Fabāria), russ. usw. bobъ, apr. babo ds. Wohl redupliziertes Lallwort und als `aufgeblasene Schote, Schwellung' mit gr. φακός m. `Linse': alb. bathë f. `Saubohne' (*bhak̂ā) verwandt. Auch aisl. baun, ags. bēan, ahd. bōna `Bohne' (Baunonia friesische Insel bei Plinius) sind wohl durch Dissimil. von *baþnā zu *ƀaunā entstanden.

References: WP. II 131, WH. I 436.

Pages: 106

PIE database: PIE database

(http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?root=config&morpho=0&basename=\data\ie\piet&first=241)

bob, acum:

engl-bean, bobsled

basca-babarruna

finlandeza-papu

letona-pupa si rotund=bumba

islandeza-baun

lituaniana-pupelė

etc.