1.
webdex
webdex
SAIÁ1, saiele, s.f. Ață pentru însăilat; p. ext. cusătură provizorie, cu împunsături rare; șular. [Pr.: sa-ia] – Et. nec. Cf. însăila.
saiá (saiéle), s.f. – 1. Pînză groasă de bumbac cu țesătură rară. – 2. Îmbrăcăminte din saia. – 3. Gard, împrejmuire de zăbrele pentru țarc. – 4. Ață de însăilat. Tc. saya (Cihac, II, 694; Șeineanu, II, 307; Lokotsch 1778; Conev 80; Ronzevalle 105). Dicționarele disting trei cuvinte diferite: saia „gard”, din tc. saya ‹ mgr. σαγία, cf. it. saia, sp. sayo, bg., sb. saja (Tiktin); saia „gard”, din tc. saya ‹ per. saye „umbră” (Șeineanu); și saia „ață de însăilat”, de origine necunoscută pentru majoritatea cercetătorilor, legat de Cihac, II, 324, cu un „a săi” „a însăila”, neatestat, din sl. šiti, šiją „a coase”, care pare dificil fonetic. Este de presupus că cele trei accepții provin din aceeași idee comună de „țesătură rară”. Din pl. saiele s-a reconstituit un sing. săială › sailă, s.f. (ață de însăilat), deși schimbarea de accent apare rar (după Scriban, din germ. Seil „funie”); și de aici însăila (var. înseila), vb. (a coase rar), pe care Scriban, Arhiva, 1923, 284, îl derivă din mag. szál „fir”, și Drăganu, Dacor., V, 368, din mag. szélelni „a întări marginea” din szél „margine”; însăilătură, s.f. (saia). Pentru sematism cf. perdea. Saiac (var. și(i)ac), s.n. (dimie), din tc. șayak, cf. ngr. σαγιάϰι, bg. šaek, sb. šajak, este un der. de la același cuvînt.
Cum gasim acum a insaila, a coase: (a coase presupune si sa legi ceva de ceva de acolo- co- ase, s e radacina):
basca: josi, josten
bengali:Sēlā'i karā
bieleorusa: шыць šyć
buk=шия shiya
in spaniola, galiciana, catalana: cosir coser...
engleza= sew
norv, sued, danezii=sy
hindu=Sīnā
galezii, germanii, folosesc o forma venita de la a innoda (gwnïo, nähen, naaien) sau de la ac "needle", rad. PIE*nēy-
engleza=to sew
Am gasit o radacina din care poate sa fi iesit a coase, a insaila, saie ale noastre (starling.rinet.ru):
Proto-IE: *sēiw-, *sjēw-
Nostratic etymology: Nostratic etymology
Meaning: to sew
Hittite: suel-, suil- n. 'Faden'; su(m)manza(n)- c. 'Strick' (Friedrich 196, 197)
Old Indian: sī́vyati, ptc. syūtá- `to sew'; syū́man- n. `band, thong, bridle', sevana- n. `act of sewing, suture', sū́tra- n. `thread, yarn, string', sūci-, sūcī́ f. `needle'
Old Greek: kassǘō, att. kattǘō `flicken, schustern', kattǘs f. `Stück Leder'
Slavic: *šī́tī, *šьjǭ; *šьvъ; *šī́dlo
Latin: suō, -ere, suī, sūtum `nähen, zusammennähen', sūtor, -ōris m. `Schuster', sūbula f. `Pfrieme, Ahle'
Russ. meaning: шить
2.
webdex:
no, chiar ca mi-a dat bataie de cap, nu inteleg.
Cica:
innadi=in+nada.
ok. ma uit la nada si zice acolo numai de pesti...
pai innadi nu se refera numai la reparat nada, bratiucilor...
ÎNNĂDÍ, înnădesc, vb. IV. 1. Tranz. A-i adăuga unui obiect (cosând, înnodând, lipind etc.) o bucată, o porțiune (de același fel), pentru a-l mări, a-l lungi etc.; a pune o nadă. ♢ Expr. (Refl.) A se înnădi la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune pe taifas. 2. Refl. Fig. A prinde poftă de ceva bun, a lua obiceiul, năravul; a (se) nărăvi. ♢ Expr. A se înnădi la cașcaval = a se obrăznici. a-și lua nasul la purtare. ♦ A se obișnui să meargă prea des undeva, să facă ceva (nepermis). – În + nadă.
NÁDĂ, nade, s.f. 1. Hrană naturală sau imitație de
hrană care se pune într-o unealtă de pescuit sau într-o cursă pentru a
ademeni și a prinde peștii sau alte animale; momeală. ♦ Fig. Ispită, tentație; cursă. 2. Parte înnădită, adăugată la un obiect; înnăditură. [Pl. și: (2) năzi] – Din bg. nada.
starling.rinet.ru:
Proto-IE: *nēy-
Nostratic etymology: Nostratic etymology
Meaning: to sew
Old Indian: nīví, nīvī f. `a piece of cloth wrapped round the waist'
Slavic: *nītъ, *nītь, *nītjā
Word: нить,
Near etymology: род. п. -и, наряду с диал. нит м., ни́та "часть ткацкого станка" (Даль), укр. нить, блр. нiць, болг. ни́та "нить", ни́щка,
сербохорв. ни̏т, род. п. ни̏ти, словен. nìt, род. п. nȋti, чеш. nit᾽,
род. niti, слвц. nit᾽, польск., в.-луж. nić, н.-луж. niś, полаб.
nait.
Further etymology: Родственно
лит. nýtis ж., мн. nýtys "бердо", лтш. nĩts "часть ткацкого станка",
др.-инд. nīvíṣ-, nīvī- "набедренная повязка, передник", с др.
ступенью чередования: д.-в.-н. nâjan "шить", гот. nēþlа "игла", далее
лат. nеō, nēvī, nētum, nērе "прясть, ткать", nēmen "пряжа" (из *snēi̯ō
или *nēi̯ō), др.-инд. snā́yati "обматывает, одевает", греч. νῆν, импф.
ἔννη, буд. νήσω "прясть", позднее νήθω -- то же, νῆμα ср. р. "нить"; см.
Перссон, 817; Вальде--Гофм. 2, 159; Гофман, Gr. Wb. 217; Траутман, ВSW
199; Эндзелин, СБЭ 196; М.--Э. 2, 748. Балт. слова не заимств. из слав.;
см. Лескин, Bildg. 546; Томсен, Веrör. 203 и сл.
Pages: 3,76
Baltic: *nī̂t-i- (1) c.
Proto-Baltic: *nī̂t-i- (1) c.
Meaning: reed (in loom)
Indo-European etymology: Indo-European etymology
Lithuanian: nī́ti-s (gen. -ies) `Hevelte, Weberkamm', pl. nī̃tīs 'Weberkette'
Lettish: nĩts (gen. -s), pl. nĩtis, nĩtes `Weberheftel'
Germanic: *nē-ja- vb., *nē-d-í- c., *nē-ɵl-ō f., *nē-dl-ō f.
Proto-Germanic: *nējan- vb., *nēdí-z, *nēɵlō, *nēdlō
Meaning: needle
IE etymology: IE etymology
Gothic: *nēɵla f. (ō) `needle'
Old Norse: nāl f. `Nadel'
Norwegian: nɔl `Nadel'
Swedish: nɔl `Nadel'
Old English: wsax. nǟdl, angl. nēɵl `Nadel'
English: needle
Old Frisian: nēlde
Old Saxon: nāthla, nādla
Middle Dutch: naeyen; naet f., m.; naelde f.
Dutch: naaien; naad m., naald f.
Middle Low German: neyen; nāt f.; nālde, ŋātel
Old High German: nāen (9.Jh.) `nähen', { nāu `nähe' }, nāt `Naht' (11.Jh.), nādala,nālda `Nadel'
Middle High German: nǟjen,
nǟn, nǟen, nǟgen, nǟwen, neigen, neien wk. 'nähen; kunstreich nähen,
steppen, sticken'; nāt st. f. 'die naht; kunstreiche naht, stickerei'
German: nähen, Naht f., Nadel
Comments: Fin. niekla < *nēɵlō
Celtic: *nāt= > OIr nāthat `Nadel'; Cymr nodwydd `acus, acicula', OCorn notuid `Nadel', MBret nadoez `Nadel'
Russ. meaning: шить
Am mai gasit tot pe baza radacina de la"nada". Iaca:
Proto-IE: *nad-
Meaning: fish-net
Germanic: *nat-ja- n.
Proto-Germanic: *natja-n
Meaning: net
IE etymology: IE etymology
Gothic: nati n. (ja) `casting net, fishing net'
Old Norse: net n. `Netz'
Norwegian: net
Swedish: nät
Danish: net
Old English: nett
English: net
Old Saxon: net, netti
Middle Dutch: nette, net n.
Dutch: net n.
Old High German: nezzi (um 800)
Middle High German: nɛtze st. n. 'Netz'
German: Netz n.
Latin: nassa f. `Fischreuse, aus Binsen geflochtener Korb mit engem Hals, aus dem die Fische nicht wieder entkommen können'
Russ. meaning: рыболовная сеть, верша
References: WH
Comments: [Hardly different from *nōd-]
Si daca tot suntem latini : q.e.d.
da' eu nu cred.
ÎNNODÁ, înnód, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod. ♢ Expr. (Refl.) A se înnoda la vorbă = a se porni pe vorbă; a se așterne la vorbă, la taifas. 2. Tranz. Fig. A agonisi. ♦ A improviza, a înjgheba. În + nod.
aici e mai clar un pic... ca normal, vine de la innodare din latina si nod=nodus. Ma intreb daca tot o innoada in latina pot sa o si deznoade? ca noi putem...
Ok. Păi, pă dacii d-aci trebuia sa-i invete romanii sa-si faca nod la opinci sau la haina, o, da' stai, ca ei se inchieiau cu fermoar si cu arici-scai- si d'asta nu stiau si li s-a parut dragut modul asta de a te incheia cu nod si-au zis: hai ba, sa facem si noi ca ei, ca e trendi... daca tot venira...
si cum aveau 2 sfori- una de la greci (http://www.webdex.ro/online/dictionarul_explicativ_al_limbii_romane_dex98/sfoar%C4%83) si una de la slavi (http://www.webdex.ro/online/dictionarul_etimologic_roman/sfoar%C4%83) au facut o fundă...
starling.rinet.ru:
Proto-IE: *nōd-
Meaning: knot, net
Germanic: *nōt-ō f.
Proto-Germanic: *nōtō
Meaning: net
IE etymology: IE etymology
Old Norse: nōt f. `Netz'
Norwegian: not
Swedish: not
Danish: not
Latin: nōdus, -ī m. `Knoten, Wulst, Schlinge, Band'
Russ. meaning: плетенка, узел, сеть
References: WP II 328 f
Comments: [Hardly different from *nad-]
Cuvantul nedeie nu cred ca vine de la nedĕlja (sl)=duminica cat de la a innoda legaturi de tot felul cum se vede mai jos:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu