ZDREÁNȚĂ, zdrențe, s.f. 1. Bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de pânză; haină, rufă sau pânză veche, ruptă. ♦ Fig. (Fam.) Om de nimic; lepădătură, secătură. 2. (La pl.) Un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă în bucățele mici. [Var.: treánță s.f.] – Cf. sl. sŭdranŭ.
sdreánță (sdrențe), s.f. – Cîrpă ruptă, haină ruptă. – Var. zdreanță și var. Creație expresivă, bazată probabil pe o rădăcină imitativă *sdranț, care ar reproduce zgomotul unei pînze care se rupe, cf. sdrang, sdrîng, cranț, cronț. Numeroase var.: str(e)anță, str(e)amță, (co)tr(e)anță, cotreampă, cotoroanță, ultima cu sensul special de „femeie rea, harpie”, cf. catrință, cotrincioară, dr(e)anță etc. Legătura care s-a vrut să se stabilească cu sl. *sŭdranica, de la sŭdrati „a rupe” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 101; Iordan, Dift., 87; Tiktin; Drăganu, Dacor., V, 339 și VII, 216), cf. draniță, este posibilă fără a fi necesară. Der. sdrețar, s.m. (rupt, flenduros); sdrențăros (var. sdrențos), adj. (flenduros); sdrențui, vb. (a se rupe, a se sfîșia); sdrențuros (var. trențuros, trențăros, cotrențos etc.), adj. (jerpelit); sdreață, s.f. (linte de apă, Lemnea), cu pierderea nazalității); sdreală, s.f. (zgîrîietură), cu schimb de suf.; sdreli (var. sdrili, streli), vb. (a scrijeli), se află semantic față de sdreanță ca rasgar față de rasguñar (der. din sl. strĕliti „a trage săgeți”, propusă de Cihac, II, 336 și Conev, nu se explică semantic; din sb. drliti „a descoperi” după Scriban, pare dificil); sdrelitură, s.f. (zgîrîietură).
deci nu inteleg nimic de-aici. e slav de la a rupe ?
Ce zic eu:
Proto-IE: *dhrēt-
Meaning: rags, fringe
Germanic: *drēɵ-an- m./, -ō(n-) f., [ *trōt= ]
Proto-Germanic: *drēɵēn, -ō(n), [ *trōt= ]
Meaning: besom, fringe
IE etymology: IE etymology
Dutch: troetel m. `kwast, sabelkwast'
Old High German: trādo m., trāda f. `Faden, Franse, Saum, Quaste' (9.Jh.)
Middle High German: EaHG tradel (15.Jh.), traddel (16.Jh.), obd. trodel 'Quaste; Zusammengedrehtes, Verfitztes'
German: Troddel f.
Latin: fratillī pl. `villī sordidī in tapētīs' Paul. Fest. 90
Russ. meaning: лохмотья, бахрома
References: WH (aici baza de date)
si
cîrpă (cîrpe), s.f. – 1. Bucată de pînză sau stofă, veche, zdreanță. – 2. Cîrpă de bucătărie. – 3. Basma, batic. – Mr. cîrpă, megl. corpă. < Sl. krŭpa „cîrpă” (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Lexicon 316; Cihac, II, 44; Conev 60); cf. bg. kŭrpŭ, sb. krpa, slov. kerpa. Cf. cîrpaci, cîrpi. – Der. cîrpiță, s.f. (cîrpă, zdreanță), din sb. krpica (Drăganu, Dacor., V, 339 și VII, 216. – [Art. 2035]
CÂRPĂ, cârpe, s.f. Bucată de pânză sau de stofă
(veche), folosită de obicei în gospodărie (la ștergerea prafului, a
vaselor etc.), ca materie primă în industria hârtiei etc. ♦ Scutec. ♦ Fig. Om fără personalitate, care face întotdeauna orice i se spune. – Din bg. kărpa, scr. krpa.
cred ca rad. PIE e de la "a taia" :
cred ca rad. PIE e de la "a taia" :
Proto-IE: *(s)karp-, -b- / -e-
Meaning: to cut
Old Indian: kr̥pāṇa- m. `sword', kr̥pāṇī f. `scissors, dagger, knife'
Old Greek: krṓpio-n 'scythe, bill-hook' Pherecyd., krṓbion Hsch. (cod. krob-)
Slavic: *ščьrbъ(jь), *ščьrbā, *ščьrbь
Latin: carpō,
-ere, carpsī, -ptum `rupfen, zerteilen; eine Strecke zurücklegen, etwas
nzch und nach geniessen, allmählich schwächen, einen durchhecheln'
Celtic: *kerb- > MIr cerb `scharf, schneidend'
Russ. meaning: резать
References: WP II 573 f (aici baza de date)
si-am mai gasit in limbile vorbite acum:
basca-zdreanta, carpa=trapu, zapi
bengali- carpa=Kāpaṛa (engl.cloth, ca sa fiu mai sigura)
bulg-drekhi=straie, haine
(nu o sa scriu de cuvintul carpa in limbile slave de pe langa noi pt ca toti au acest cuvant)
catalana- ambele=drap
galiciana-trapo
galeza-dillad=haina
germ-Lappen-zdreanta
gujarati-Rāga-zdreanta (rag in engl are aceeasi rad.)
hindi - carpa=Kapaṛā, straie, haine=Vastra
!! italiana-zdreanta=straccio (de ce n-au gasit ceva mostenire in latina a cuvintelor astea..c-am luat-o de la latini.. ca noi ori cu latina, ori cu slava, ori cu ... ori cu et.nec... noi chiar nu stiam vorbi...?? a, nu germanicii au luat cuvantul de la slavi sau slavii de la germanici, e drept ca l-am capatat si noi)
letona- lupata=zdreanta, drānu, drēbes, drēbes= straie,haine
lit.- skuduras= zdreanta, drabužiai=haine, straie
rus-tryapki=zdrente
i-auzi ia:
STRAI
webdex:
strái (-ie), s.f. – 1. Manta. – 2. Cuvertură. – 3. Haină, veșmînt. – 4. (Mold.) Laibăr, mintean. – Mr. strańu. Slov. srajca „îmbrăcăminte”, din sl. sraka, sračica, probabil că cuvîntul sl. a fost considerat ca un dim., cf. dim. rom. străițe „hăinuță”, de unde prin regresiune, forma actuală. Mr. ar putea fi cuvînt diferit, dar oricum sl., cf. sb. tranja, tralje „zdrențe”. Der. de la un lat. *sternium (Tiktin) sau din lat. stramen (DAR, s. v. grui) pare incertă. Cf. și triest., friul. straja „așternut de paie pentru turmă” pe care Serra, Dacor., IX, 192, îl derivă din lat. stragulum, dar care ar putea fi la fel de bine cuvînt sl. – Der. străios, adj. (înv., zdrențăros), care pare să indice aceeași sursă sl., bg. tranja
legat de carpa :
legat de carpa :
CĂRPĂN//ÓS ~oásă (~óși, ~oáse) și substantival depr. Care este zgârcit; avar. /Orig. nec.
cărpănós, cărpănoásă, cărpănóși, cărpănoáse, adj. (pop.) 1. vânjos (cu referire la lemn). 2. zgârcit, rău, egoist (cu referire la om).
CÂRPĂCÍ, cârpăcesc, vb. IV. Tranz. A cârpi, a petici; p. gener. a lucra prost, a face lucruri de proastă calitate. – Din cârpaci + suf. -ie.
cîrpătór (cârpătoáre), s.n. – 1. farfurie de lemn, tavă. – 2. Lopățică de brutar. – Mr. crăpitor, cărpitor, cripitor; megl. călpitor, cripitor. Lat. coŏpĕrtōrium „capac” (Pușchilă, Conv. lit., XLIII, 91; Pușcariu 375; Tiktin; Pușcariu, Dacor., I, 415; DAR). Cu sensul al doilea, pare a fi intervenit o confuzie cu cîrpă; într-adevăr, una dintre lopățelele folosite de brutari se învelește de obicei într-o cîrpă umedă, înainte de a se introduce în cuptor. Sb. krpàtur (sec. XVII), pe care Daničič, V, 627, îl derivă din it. copritore, ar putea proveni din rom.
CÂRPĂTÓR, cârpătoare, s.n. (Pop.) Bucată de lemn
rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, pe care se răstoarnă mămăliga sau
pe care se taie carnea, ceapa etc.; fund. ♦ Scândură sau masă (pătrată) pe care se întinde aluatul. – Lat. coopertorium.
pot fi legate de sensul de a taia...
gata... merg sa dorm... :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu